Prima zi de pasti – locurile copilariei mele

Fata de astazi cand ploua si este inchisa vremea, ieri a fost destul de frumos desi am avut emotii cateva ore din cauza norilor de pe cer … totul a fost bine si m-am bucurat de aceasta vizita! Am vizitat locuruile copilariei mele .. acele locuri de care tot am mai scris pe acest blog daca ati mai citit ce am mai scris eu pe aci. Mi-a placut sa merg si sa fac poze .. sa vad atata verdeata sa imi amintesc de timpuri trecute de intamplari si tot felul amintiri si povestioare .. de vise si sperante pe care le aveam atunci si care au crescut in mine datorita acelui loc. Am vazut puisori iepurasi asa cum vedeam candva… parca acuma eram micut si duceam gastile la pascut ce vremuri … a fost placut si frumos! Aveam nevoie de aceasta vizita .. nu am mai fost de mult pe acolo si cu siguranta nu voi mai avea ocazia sa merg prea curand …

Viata e o lupta – Tatiana Duplei

Poate este doar o ironie a sortii … astazi 27 Aprilie 2008 este prima zi de pasti … tot astazi se implineste o luna de cand un pestisor cu vise si sperante a plecat dintre noi intr-o lume mult mai buna si mai calda!

Spiritul invierii .. putin mai este in ziua de astazi si pe langa sirul lung de discutii pe seama acestei micute fete care nu mai este printre noi am cautat sa nu vorbesc cuvinte urate si sa blestem sau sa acuz .. sa vorbesc si sa nu fac defapt mai nimica ci pur si simplu am vrut sa o cunosc mai bine asa cum a fost ea .. cu bune si rele. Cu siguranta nu atitudini radicale ar fi vrut .. era un suflet cald si pasnic ceva frumos ceva care nu poate fi exprimat prin niste simple cuvinte. Poate nu intamplator este aceasta zi cand se implineste o luna de cand soarta a decis sa o rapeasca dintre noi asa brusc si nemeritat. Din bunavointa sorei Tatianei am citit cateva randuri scrise de ea .. care cred ca spun mai multe decat mii de cuvinte scrise undeva pe youtube sau diverse situri …

Sper ca aceasta sfanta zi de pasti sa mai faca lumea sa fie mai buna si mai putin indiferenta … mai mult nu cred ca mai trebuie spus, las cuvintele si imaginile sa vorbeasca!

Sarbatori fericite tuturor!

Mars al tacerii in amintirea Tatianiei, joi, ora 11.30

In randurile ce urmeaza retranscriu un mail pe care l-am primit luni! Pacat ca nu voi putea participa si eu la acest mars mi-as fi dorit sa fiu acolo dar cum nu sunt din Bucuresti voi ramane sa sprijin aceasta cauza!

“Vino joi, 17 aprilie 2008, la ora 11.30, in fata Muzeului de Geologie ( vis-a-vis de

Muzeul Antipa, Piata Victoriei ), la un mars “In memoriam TATIANA DUPLEI”.

Colega noastra a fost accidentata mortal pe trecerea de pietoni de pe bulevardul Kiseleff, in fata Ministerului Culturii si Cultelor, fara ca nimeni sa intervina.

Arata ca iti pasa!

Fii alaturi de noi intr-un mars al tacerii in amintirea Taniei, joi, ora 11.30, de la Muzeul de Geologie pe bulevardul Kiseleff pana la Ministerul Culturii si Cultelor.

Asociatia Studentilor la Istorie DACIA “

Florin Chilian – Sa nu ai alti Dumnezei… un alt fel de credinta

        Astazi dimineata am fost si eu la spovedit si impartasit … nu prea imi place sa vorbesc despre religie pentru ca am multe nelamuriri cu acest subiect si cu felul cum unii se folosesc de religie doar pentru a manipula niste oameni. Ca de obicei asa cum ma asteptam era plina biserica si nu pentru ca ar fi singura ci pentru ca majoritatea celor care vin la ea sa incheie aceasta formalitate inainte de pasti, stiau ca totul decurge mult mai rapid decat in alte locuri .. si cum e secolul vitezii… Ceea ce mi s-a parut total aiurea era faptul ca nu era nici o ordine, asa zisele randuieli crestine cu care orice roman se lauda ca le are .. inghesuiala .. fiecare se impingea sa ajunga mai in fata de parca daca si-ar fi asteptat sa vina randul lui ar fi pierdut iertarea si stergerea pacatelor.

Lumea vine la bserica sa isi stearga pacatele si daca stau 15 secunde si raspundeau la cateva intrebari banala la care trebuia sa raspunda cu da sau nu chia cred ca este deajuns … de ar fi asa simplu … sarim cu gura mare ca suntem crestini si drepti ..cand de fapt nu e decat vorba de noi. In inghesuiala aceea era o fetita mica care a lesnat de la aglomerarea aceea penibila si cu greu s-au gasit careva sa o tina si sa o ajute .. nu de alta dar sa nu cumva sa isi piearda locul la izbavire si iertare … M-am dus si am cerut apa de la aceea care vindea lumanari si mi-a spus ca afara este …. si sa o scoatem afara de parca asa ceva e ceva normal sa se intaple .. sincer dupa ce am vazut ce a fost cu studenta de la bucuresti ma si mir ca s-a emotionat cineva sa o ajute ! Ce e si cu lumea aceasta … unde am ajuns .. sa nu dam doi bani pe viata ..sa fim niste obiecte fara suflet fara inima … si asta s-a intamplat datorita noua .. a indiferentei si pasivitatii !

Decat sa vin la biserica sa fac o formalitate mai bine nu mai vin deloc .. sa fiu o imagine .. o iluzie sa ma prefac …. de asta am ce am eu cu religia pentru ca nu este ceea ce ar trebui sa fie .. ar trebui sa fie ceva care te deschide si nu ceva care te inchide ca intr-o cusca si sa te invrajbeasca impotriva altor religii si sa promoveze ca noi suntem cei drepti si restul sunt pagani .

Si ca sa puna la toate capac mai era si acel dascal care se ocupa cu formalitatile pe acolo care si-a gasit si el sa judece si sa acuze … sa aminteasca din 5 in 5 minute a fim milostivi mai exact sa lasam bani pe masa .. bani cica care sunt folositi in gesturi benefice .. de ar fi fost asa ! Nu am dat nimica .. m-a scarbit sa vad aceasta imagine … ce a ajuns sa mai fie biserica …. pacat !

Ce e biserica pentru mine : un loc la care vin cu placere si in care gasesc linistea … si asta nu inseamna neparat sa intru in biserica sa pup icoane si mana parintelui .. e de ajus doar sa aprind o lumanare … sa am un gand bun sa imi incarc bateriile si daca e sa simt nevoia sa las si un ban daca as stiica ajunge cu adevarat la cineva care chiar are nevoie .. dar doar asa sa joc teatru de parca ar fi o obligatie si sa se traga de mine sa dau e ceva de neacceptat, prefer sa fiu acel smochin uscat de care spunea acel inocent de dascal si striga in gura mare ca cine nu lasa milostenie este asa… smochin uscat, de parca banul ar fi salvatotul !

Nu vreau sa devin critic .. insa chiar am fost dezgustat de tot si mi-a stricat si linistea pe care trebuia sa am .. si pentru ca nu mai are rost sa continui .. nu a decat un lucru sa zic: rusine bisericii ortodoxe romane ca da acest exemplu … cand ea ar trebui sa fie un ghid.

Imi cer scuze pentru toti cei care cred ca le-am adus injurii sau li se pare ca nu am dreptate dar decat sa tac mai bine imi spun nemultmirea si opinia. In genral nu imi place sa vorbesc despre religie oricarear fi ea .. pentru ca mi se par absurde aceste razboaie intre ele cand de fapt aproape toate au acelasi obiectiv.

In incheiere cred ca cea mai buna concluzie pe care poate sa o traga cineva este in aceasta melodie pe care va invit sa o ascultati: [trilu-audio]http://www.trilulilu.ro/bauman/d093d1c94b1c7d[/trilu-audio]

We Have A Dream – In Memoriam … Tatiana Duplei

Azi, am vazut un om pe moarte”, povesteste politistul ajuns acasa.

“Si, tu ce-ai facut?”, il intreaba nevasta, mama, tatal.

“Eram cu spatele, dirijam circulatia. Eram in misiune”, spune politistul. Apoi casca, obosit de greutatea zilei. N-are nici un simptom de remuscare. Era in misiune.

“Azi, am vazut un om pe moarte”, spune jurnalistul, intrand pe usa casei sale.

“Si, tu ce-ai facut?”, il intreaba curios unul dintre-ai sai.

“Eram cu fata la el, filmam”, povesteste jurnalistul. “Imi faceam meseria”, adauga el, ca o scuza, dar nu e scuza, e un soi de mandrie cruda, “ce job plin de adrenlina , m-am obisnuit sa vad morti, sange, creier si nu mai am nici o tresarire”…

“Azi am vazut un om pe moarte”, poveste un om, trecator in acea dupa-amiaza prin zona Kiseleff.

“Si, tu ce-ai facut?”, il intreaba cei din jur.

“Strigam la altii sa-l ajute!”, raspunde el plin de naduf. “Nu era treaba mea, era a lor!”, se scuza el si vrea sa creada, din tot sufletul, ca a facut totusi tot ce i-a stat in putere…

“Azi, am vazut un om pe moarte”, spune Dumnezeu ingerilor sai.

“Si, Tu ce-ai facut?”, il intreaba ingerii.

“Am stat acolo, linga el, si l-am tinut de mina. I-am vorbit si i-am mangaiat fruntea. L-am ajutat sa nu se simta singur”.

“Si, oamenii din jur ce-au facut?”, vor sa stie ingerii.

“Oamenii din jur?”. Dumnezeu ofteaza. “Oamenii din jur erau prea ocupati sa se certe intre ei”…

In Memoriam Tatiana Duplei

Indiferenta ucide vieti … o simpla imbratisare poate face mai mult decat o mie de cuvinte: